sâmbătă, 26 iunie 2010

nu!

sunt confuz.things are changing.am inceput sa uit ce nu imi place.am inceput sa reconsider ce imi place.sunt multe ganduri si prea putine cuvinte in jurul meu.imi placea lumea mea monocroma.imi placea realitatea comoda in care intram cand deschideam usa.am ochii rosii.am gura uscata.sunt atatea nuante si toate sunt stridente.
cresc bgp.ascult o piesa de cam opt ani si trebuie sa recunosc ca niciodata nu am inteles ce vrea sa zica dylan.incep sa prind ideea.inevitabil.

marți, 22 iunie 2010

!

We are walking on thin air. We smile when they say it’s wrong. We disguise our fear with adrenaline so it looks like excitement. We know our luck is going to run out soon. We don’t care. We never did.
We are the chosen of our generation. We pursue our dreams at whatever cost. We know we are right. We will break these walls. We will not let our hopes fade.
Remember us for what we are. Children climbing mountains. Eyes that see beyond any horizon. Smiles that never fade. Remember us like that.

luni, 21 iunie 2010

people are....complicated

Nu ma intereseaza ce gandesc pentru ca de obicei gandesc numai tampenii.nu ma intereseaza ce spun pentru ca de obicei spun lucruri pe care nu le gandesc.nu sunt deosebit dar asta imi spun ca sunt.imi place sa sper,imi place sa visez,imi place sa cred.ratiunea mea este proasta.traiesc din inertie si foarte rar imi aduc aminte si asta ma intristeaza.conteaza ceva?
Nu pot.nu stiu ce si probabil nu este important.sunt foarte ciudat.nu m-as suporta daca n-as fi eu.imi vine greu si asa.au fost si multe ce-i drept, sau doar mi s-au parut mie.tot dracu ala e.si e prea frumos ca sa pot sa-l apreciez.cateva secunde sunt prea mult si o viata e prea scurta dar ce bine suna.asa trebuie?
Nu stiu.nici nu ma intereseaza.pot sa-mi tip in cap pana nu mai e nimic de auzit.pana la urma raman cu mine cum am fost mereu.cum mi-a placut.poata o sa ma prind odata.si nu o sa conteze.

bonus

Sopor Aeternus by Liviu
Concubinaj by Gabi



Traiesc pentru a vedea sfarsitul!
Si ma privesc din umbre
Ganduri ce transcend absurdul.
Aud in soapta cateodata
Pustiul ca un eremit,
Imi zambeste asta-noapte.

Frunzele vibreaza sacadat ,
Asfaltul-mi geme printre maini,
Frige pamantul sub mine
Iubesc lumina asta
Mi se termina sfarsitul
Si-as vrea sa-mi reneg prezentul
Dar ajuns acolo sus,n-am gasit decat ruina
Geamuri sparte si tutun si miros de motorina
Ma opresc sa admir aureola agatata-ntr-un corn
Vad un domn…ma invita la bourbon
Accept , imi zambeste sardonic
Voiam sa-l iau in brate,sa fug

El voia sa-i putrezesc in genunchi
Eu vroiam doar fum
Speram sa ma tina in palme
Spera sa-l am in gand
Dar intr-un minut – calaul adoarme
Ce gluma proasta a fost si asta.

another day

Stau si ma gandesc la nimic,imi pierd timpul si trebuie sa recunosc ca imi place.nu mai am rabdare de la o vreme.gasesc scuze si ma fac sa ma simt mai bine.de ce sa ma chinui? de ce daca stiu ca rezultatul va fi acelasi.bine,mint evident.ma mint.nu stiu ce o sa se intample,tot sper ca lucrurile o sa se rezolve de la sine.s-a mai intamplat,poate din noroc,poate inevitabil.
Stau si ma gandesc la o mie de lucruri.o mie de imagini viu colorate din care nu inteleg nimic.imi aduc aminte de un film si incep sa vad o legatura.sunt sigur ca s-a mai intamplat si altora,nu am cum sa fiu singurul.e devreme inca.mai am timp.
Poate am innebunit totusi.ce-i drept mi se atrage atentia destul de des.nu...nu e momentul pentru ganduri asa urate.trebuie sa ma concentrez acumi.sunt momente importante si ar fi pacat sa le pierd.macar a iesit un lucru bun din toata treaba asta,macar atat.sper sa fie adevarat de data asta.

luni, 14 iunie 2010

that time of year...

sunt foarte fericit. nu stiu exact de ce dar simt ca e acea perioada din an care urmeaza sa fie povestita. ceva de genu "cand am fost noi atunci la mare..." sau "cand eram noi in clasa aia...". bine, este doar o presimtire. s-ar putea la fel de bine sa fie un dezastru complet, lucru care daca este privit obiectiv, se dovedeste a fi mult mai aproape de adevar. da ce plm, acu e momentu sa fiu pesimist. am facut doi, si in curand trei pasi importanti. lucruri pe care de obicei dupa ce le faci simti ca intrii in alta perioada a vietii, in alt state of mind...

sâmbătă, 5 iunie 2010

timpul dintre secunde

Ok so, ce se intampla cu noi? asteptarile noastre, sperantele noastre ( as putea sa zic si visele noastre dar as provoca confuzie ) au sanse sa se materializeze vreodata? raspunsul meu este : evident ca au in plm ! nu asta e problema.putem sa facem orice.problema este ca nu stim ce kkt vrem sa facem.bine, sa clarific putin...nu ma refer la "vreau sa termin facultatea".in primul rand ai fi un exemplu trist de fiinta umana daca nu ai gandii cel putin atat de departe.in al 2-lea rand nu asta e important pentru ca o sa se intample oricum.inevitabil o sa termini o facultate,inevitabil o sa te chinui sa iti completezi un cv si inevitabil o sa ti-o iei la muie pe piata locurilor de munca.dar e doar o picatura din furtuna.
problema mea sunt proprile mele asteptari.sunt dezamagit.ma intreb daca o sa fiu fericit luand mai mult decat suficienti bani facand ceva care nu imi place.ma intreb daca o sa fiu fericit cand o sa ma uit in ochii cuiva si o sa vad doar obisnuinta.si ma intreb daca sunt nebun fiindca cer mai mult decat merita un om ca mine.
ajung la concluzia ca NU,NU si ce plm ma intereseaza!